Go party la Craiova

Craiova, 2003: Cupa ARCTICA (Dragos Bajenaru vs. Dan Preotescu; in spate, Cristian Pop vs. Luchi Calota)

Ma suna intro zi Doru Ilie, din Craiova:
"- Bai ! ... Haideti pe la noi. Are Sorin o casa la tara si eu am o tuica tare buna ... Luam si tablele de Go si mergem vreo doua zile acolo !"
Am vorbit repede cu Popicu si Luchi si ne-am suit in tren.

Era spre prinz si in Craiova ne asteptau Doru, Sorin Sora, Radu Ciornei si Cristian Istratie, gata de plecare. Ne-am suit in doua masini (nu incapeam toti ... dar n-aveam mult de mers asa ca ne-am inghesuit claie peste gramada) si si am pornit.
Gospodaria bunicilor lui Sorin se situa intr-un sat chiar linga Craiova. Tocmai deschisesera "casa de vara" (in care nu se locuise peste iarna) si unde urma sa stam noi zilele alea.
Am scos gratarele, tablele de joc, sticlele de tuica ... iar gazdele au dechis o damigeana de vin. Ne-am pus pe joc.

Dupa ce s-a lasat noaptea, citiva dintre noi s-au retras ca sa se culce. Popicu a intrat intr-o camera iar Luchi s-a intins pe o lada mare, plina de blanuri ... undeva chiar linga tablele unde restul dintre noi continuam sa jucam.
Dupa inca citeva ore, cineva a constatat ca pe Luchi misca ceva ... Ne uitam mai atent si ... constatam ca Luchi era plin de purici. Casa nelocuita atita vreme (si neaerisita) era plina de purici. Sareau aia pe'acolo intr-o bucurie. Noi statusem mai spre o veranda, asa ... si nu simtisem nimic.
L-am trezit repede pe Luchi (nu paruse nici pe departe deranjat pina atunci) si cineva a intrat ingrijorat dupa Popicu. L-a scos afara si am inceput sa ne scarpinam cu totii ...

Ce sa facem ? ... De ramas in continuare, nu mai era vorba ... iar de dormit nici nu s-ar fi putut pune problema. Ne-am fi suit in masini si ne-am fi intors in Craiova dar ... soferii bausera si nu se puteau aseza la volan ...
Am tras tablele afara, in curte; ne-am asezat sa jucam, asteptind dimineata si disiparea alcoolului la soferi.
Am ajuns foarte devreme din nou in Craiova. Am tras la Doru in curte (ca doar nu era sa plecam dis de dimineata inapoi spre Bucuresti ...) si am mai facut citeva partide ...

Spre prinz, pe la ora doua, da Doru un telefon la gara ca sa afle ce trenuri avem. I se transmite ca ar fi unul pe la 4, unul pe la 5 si unul la 6:34. Primele doua erau ca si pierdute, pentru ca partidele noastre erau in toi, asa ca ... iata-ne la 6:10 in fata casei de bilete.
"- Trei bilete la 6:34 pina la Bucuresti, va rog" ... cer ... si-i intind banii fetei de la tejghea.
"- Ala nu merge la Bucuresti ! ... De-acolo vine !!!" ... imi raspunde contrariata fata.
Descumpanit, imi indrept privirea spre peronul garii. Un superb tren verde, tocmai pornea de la linia intii. Pe placutele lui distingeam clar: BUCURESTI. Proasta aia de la informatii ii daduse lui Doru ora trenului care VENEA de la Bucuresti iar pe a celui care PLECA la 6:10 o sarise ...

M-am uitat pe tabelul cu mersul trenurilor si vad ca nu peste mult timp avem un Inter-City (tocmai se introdusesera). Costa cam de trei ori mai mult decit cel normal dar ... ne ducea acasa. Nici Luchi si nici Popi nu aveau bineinteles niciun ban in buzunar ... Eu aveam ceva, dar nu stiam daca am suficient ... asa ca m-am dus la Casa de Bilete ca sa aflu pretul exact:
"- Nu va suparati, cit costa un bilet la Inter-City pina la Bucuresti ?"
"- Nu-s birou de Informatii !" - vine raspunsul prompt ...
Aici gresisem si eu, ce-i drept ca trebuia sa ma duc la "Informatii" ... asa ca dupa o scurta coada refac intrebarea in fata celei de la biroul de Informatii ...
Nu m-a auzit de prim data, pentru ca statea de vorba cu o alta doamna care ... (ea) avusese sansa sa prinda ultimul episod al unei telenovele foarte la moda pe atunci ... Refac intrebarea cu voce mai tare ... si din nou, inca o data, aproape tipind. In fine, ma aude. Prezenta mea o deranjeaza vizibil dar imi arunca totusi, intorcindu-se doar pe jumatate:
"- Nu circula !" ... si se intoarce la serialul TV.

Incepusem sa-mi dau sema cum merg lucrurile pe acolo, asa ca ma hotarasc sa blufez un pic. Am scos banii si m-am intors la Casa de Bilete:
"- Trei pentru Inter-City, la Bucuresti ... va rog."
"- Prezentati-va cu o ora inaintea plecarii trenului !" ... aud nesperatul raspuns ... dar ...
Imi verific ceasul, il confrunt cu cel al garii ... Mai erau exact 50 de minute pina la plecarea trenului. Ii explic duduiei chestia cu timpul. Cade pe ginduri. Isi verifica si ea ceasul ... In mod evident, aveam dreptate.
Verifica niste foi, se mai gindeste putin si-mi raspunde:
"- Azi nu circula." Nu-mi tinuse cacialmaua ... dar nu ma dau batut:
"- Bine ... atunci dati-mi va rog trei bilete la primul tren de Bucuresti."
"- E miine dimineata la 12 !"
"- Cum ... nu mai este niciunul pina atunci ?"
"- Duceti-va la Biroul de Informatii !"

Deja stiam exact ce trebuie sa fac. Mi-am copiat de pe panoul de plecari toate trenurile favorabile noua, pe care le aveam pina dimineata la ora 7 (erau in numar de sase).
M-am dus din nou la Informatii; acolo, telenovela nu se terminase ...
"- Care este primul tren spre Bucuresti ?"
"- Miine la 12."
"- Bine, dar cel de azi de la ora 20 ?" ... atac eu.
"- Anulat."
"- Si chiar nu mai este niciunul pina miine la 12 ???" ... am continuat dezarmat ...
"- Duceti-va la Tabloul din gara, ca scrie acolo !"
"- Pai de acolo vin !" ... si cu asta mi-am epuizat complect rezerva mea de calm.
Am inceput sa tip la ea, am cerut sa vorbesc cu seful de gara ca sa o reclam ... ca nu-s bataia ei de joc ... Nu stiu unde as fi ajuns daca nu erau Luchi si Popi alaturi de mine ... sa ma mai tina cit de cit ...
Am obtinut insa si niste bilete ... pentru acceleratul 251, care pleca spre Bucuresti noaptea, la 2:48 ... si asigurarile ca acela nu va fi anulat. Reusisem. Vazindu-ma atit de pornit, probabil ca bagasera un tren special in circulatie ...

Ne-am intors la Doru in gradina. Mai era bere rece si tuica iar jocurile nu fusesera inca strinse din gradina. S-au sculat. Nu, nu ii deranjam ... doar se intinsesera un pic, asa ... Se bucurau chiar ca mai stam pina la noapte. Mai avem timp de citeva partide. Draguti.

N-au mai fost probleme. Pe la doua noaptea am pornit-o spre gara si am luat acceleratul care ne-a dus fara alte peripetii pina la Bucuresti. De atunci insa ma chinuie un gind: o fi circulat oare Inter-City-ul ala de 6:58 ... sau nu ???
... Oricum, am incercat sa evit cit mai mult posibil dupa aceea, gara din Craiova.