12. „ALBUL A ÎNVINS, DAR NEGRUL NU A FOST ÎNVINS”

12. „ALBUL A ÎNVINS, DAR NEGRUL NU A FOST ÎNVINS”
Decizia consemnată în titlul anterior a fost dată în urma unei partide disputate la 10-11 octombrie 1927, între jucătorii profesioniști japonezi Shigemitsu Takahashi, 3-dan, și Kensaku Segoe 7-dan. (Negrul a primit două piese handicap). După 302 de mutări s-a ajuns la situația din diagramă, cu albul la mutare.

Observați pe partea dreaptă un ko de care depinde efectiv soarta partidei. Dacă negrul capturează și apoi conectează, poziția devine seki.
Dacă albul conectează, atunci negrul pune grupul alb vecin (și pe sine însuși) în atari și albul este pierdut; chiar dacă ar captura cele șase piese negre, negrul joacă din nou în centrul formației (punctul vital) și albul nu mai poate forma ochi.
Primul care joacă aici pierde partida (restul tablei este în avantajul albului, dar nu într-atâta încât să-și permită cedeze acest grup).
Și atunci nici unul dintre jucători nu va mai muta aici...

Poziția nu este totuși seki, deoarece există aici un ko și acesta, prin tradiție - în 1927 și prin regulament - astăzi - trebuie închis înainte de terminarea partidei.
Închis de cine? pentru că albul nu dorește acest lucru, iar negrul nu vrea să mai captureze.

În partida din 1927, cei doi jucători au ocupat pe rând cele 12 puncte neutre și iarăși s-a ajuns cu albul la mutare.
Ce ar mai fi putut să urmeze? Sau ambii jucători să spună „pas", ceea ce ar fi însemnat că partida s-a terminat, sau să se joace în teritorii.

Prima variantă este contradictorie: partida nu s-a terminat pentru că mai există un ko deschis!
A doua este stupidă: jucând în teritorii se pierd sau se câștigă piese fără a modifica punctajul sau poziția de pe dreapta, eventual se distrug unele teritorii și se formează altele. Și așa la infinit.

Situația apărută a primit numele de ,Ko-de-zece-mii-de-ani" și a pus la grea încercare pe arbitrul și pe comentatorii partidei.
Ce decizie trebuie luată? Se întreceau doi jucători profesioniști pentru care miza unei partide depășea cu mult limitele tablei de joc.

Turneul a fost întrerupt patru săptămâni și după acest interval de timp, o comisie a Federației Japoneze de GO a dat un verdict rămas unic în istoria GO-ului: ,,Albul a învins, dar negrul nu a fost învins.” (Albul a învins, deoarece în ansamblu el stă mai bine).
Ambii jucători au câștigat puncte. Remize sau jocuri anulate au mai fost consemnate, partide cu doi învingători nu...

Între timp, după atâtea secole în care s-a jucat GO conform unor reglementări orale, folclorice, există și un regulament scris (din octombrie 1949) și acesta prevede că într-o asemenea situație poziția este seki, negrul este obligat să captureze, apoi să conecteze, producând un seki efectiv.
Ceea ce rezolvă problema. Această problemă.

Pentru că GO-ul este un joc atât de complex, pe tablă pot apărea atât de variate și de neașteptate situații, că nimeni nu este absolut sigur că nu se vor mai ivi și alte dileme precum cea din 1927.
Gheorghe Păun