DIN NOU KAGEYAMA
Bucuresti, 1985
DIN NOU KAGEYAMA
Data trecuta 1-am urmărit pe T. Kageyama explicându-ne variațiile unei poziții în „rezolvarea” căreia erau implicate o serie de mutări tesuji (,,deștepte”).
Vom continua, reluând din cartea „Lessons in the fundamentals of GO” încă o „lecție”, despre folosirea mutării horikomi tesuji. Din nou, cu unele comentariile ale lui Kageyama, savuroase și memorabile, deci cu atât mai eficiente pedagogic.
Poziția de plecare este cea din Dia. 1, cu negrul la mutare; i se cere negrului să captureze cele trei piese albe din stânga.
„Problema este cea mai elementară dintre cele elementare, dar lipsa de atenție poate totuși duce la eșec. Nu exista niciun înlocuitor pentru a fi atent.” (L-ați recunoscut pe Kageyama, desigur...)
Mutarea 1 din Dia. 2 este o eroare. După alb 2 eroarea este evidentă. „Negrul scoate un țipăt, dar este prea târziu. În acest moment încep negocierile. «Lasă-mă să revin.» «Să revii?! Nu încerca să fii comic!» Vina este totdeauna a celui care încearcă să-și retracteze mutarea.
Cum este posibil ca unii oameni să facă greșeli ca aceea a negrului, atât de ușor de evitat?
Desigur, fiind supra încrezători. (...) Așa apar gafele. Ei nu catadixesc să gândească atent.
Exista un proverb care spune că un leu își mobilizează toate forțele chiar și atunci când vânează un iepure.”
Adevărul este eroarea înfierată atât de teatral de Kageyama este foarte naturală: mutarea similara (horikomi), cu doua linii mai la stânga funcționează foarte bine (Dia. 3), deoarece negrul nu poate conecta, din cauza slăbiciunii din punctul 2x2.
Presupunând că ați învățat acest gen de mutări, iată și o problemă. În poziția din Dia. 4, negrul joacă și se salvează. Bineînțeles, trebuie din nou jucat cu mare atenție, altfel... ironia lui Kageyama nu vă iartă.
Soluția este dată în Dia. 5, mutarea 7 fiind horikomi tesuji.
Gheorghe Păun