TREI PROBLEME FUSEKI

TREI PROBLEME FUSEKI
Cititorul este, desigur, avizat asupra importanței fazei fuseki (deschidere) a unei partide de GO și asupra eficienței studierii problemelor referitoare la această fază (mai ales atunci când problemele sunt de tipul „cu mulțime de răspunsuri plauzibile” și cu comentarii ale acestor răspunsuri).

De aceea, nu ne rămâne altceva de făcut decât să prezentăm problemele anunțate, nu înainte însă de a preciza că ele sunt reluate din numărul 33 (ianuarie - februarie 1986) al Revistei Franceze de GO (pagina 17).
Deci: examinați situația din diagramele alăturate. În fiecare negrul este la mutare și vi se cere să alegeți dintre punctele A, B, C și D locul potrivit pentru a plasa următoarea piesă.

Răspunsuri:
1. Mutarea corectă este în A. Această extindere stabilizează cele două piese negre alăturate și atacă în același timp piesa albă de deasupra (mutare de atac și apărare, simultan). Mutarea în B este importantă, dar nu este urgentă, C este mai întreprinzătoare, dar marginea stângă este mult mai importantă datorită instabilității grupurilor de aici. D este o extindere solidă înspre o formație albă puternică, dar care nu prezintă interes în acest stadiu.
2. Răspunsul este B (în revista menționată se exclamă: ce invazie magnifică!). Într-adevăr, acest punct este ideal pentru a face să conlucreze formațiile negre tari din colțurile de sus ale tablei și pentru a ataca piesele albe atât de răsfirate. Mutarea exemplifică două principii fundamentale ale strategiei GO-ului: atacă separând și folosește tăria zidurilor. Mutarea A este prea pasivă, C se folosește frecvent pentru a lărgi un moyo, numai că aici nu este cazul, albul va juca în punctul B și influența zidurilor negre nu va mai valora nimic. D este o extindere bună, dar zona critică a tablei este cea de sus.
3. Din nou a mutare de atac și apărare: D. Ea dă o bază solidă pieselor negre din stânga și ia șirului de piese albe din dreapta posibilitatea de a-și face o bază. Deși nu sunt într-un pericol imediat, aceste piese albe sunt încă nestabilizate și vor deveni inevitabil o țintă pentru negru. Mutarea A întărește inutil o formație deja tare, B este o mutare mare, dar nu aici este zona fierbinte a tablei, C nu este deloc în direcția potrivită, deoarece centrul nu este încă de nici un interes, în timp ce o piesă în punctul D este importantă pentru ambii jucători.

Gheorghe Păun