TĂIEREA, CONECTAREA ȘI... ORGOLIUL

TĂIEREA, CONECTAREA ȘI... ORGOLIUL
Cu câtva timp în urma, am primit o scrisoare din partea lui Nicolae Bobocel, șeful cercului de GO ARGESSIS de pe lângă Tehnic Club-ul din Pitești, o scrisoare care conține un adevărat articol (cu titlul anterior), bazat pe lectura unui capitol din cartea „Lecții despre elementele fundamentale ale GO-ului” de T. Kageyama.

Pentru că însemnările lui N. Bobocel au o semnificație mai largă și pot fi de interes pentru cititori, le reproduc aici, subliniind în același timp activitatea intensă din cercul piteștean (au existat aici cursuri de GO, probleme compuse de Ion Florescu au apărut și în REBUS, nume ca Ion Florescu, Daniel Cioată au început să conteze tot mai mult în GO-ul românesc - amintiți-vă de turneul Herculane '87, când Ion Florescu i-a învins, în partide consecutive, și pe Z. Haitao și pe R. Baciu.

Dar, să-l ascultăm pe N. Bobocel, întărind încă o dată pledoaria pentru jocul cu handicap din finalul scrisorii, mai ales că nu rareori întâlnim începători care par jigniți de propunerea de a juca cu handicap, ceea ce denotă nu numai orgoliu, ci și neînțelegerea spiritului jocului, refuzul parcă de a progresa pe această cale deosebit de eficientă. (Gheorghe Păun)

Unul dintre romanticii GO-ului Japonez, Toshiro Kageyama, prezintă în cartea sa "Lecții despre elementele fundamentale ale GO-ului" unul dintre cele mai convingătoare exemplificări ale celor trei teme prezente în titlul articolului. Textul original începe astfel:
„A fost odată un jucător de 1 kyu care se lauda că el nu a pierdut niciodată într-un joc cu 9 piese handicap.
- Mă apăr așa de ferm încât nu aveți nici o șansă, a spus el.”

Auzind aceasta Kageyama îi propune acestui jucător, care anterior câștigase mai multe partide cu 6 piese handicap, să joace de această dată o partidă cu 9 piese handicap.

Jucătorul de 1 kyu a așezat cele 9 piese pe tablă, partida a început și ... până la alb 89 (vezi diagrama), ea era ca și încheiată în favoarea albului!

În final victoria a fost într-adevăr a maestrului, spre uimirea nedisimulată a elevului.

Iată însă ce spune Kageyama despre motivele care au stat la baza victorie:
1. Ai ieșit din stilul propriu de joc, gândind că la piesele pe care le ai în plus, tot ce ai de făcut este să te aperi. Dacă ai fi urmat jocul tău relaxat, normal, nu ai fi pierdut așa ușor.

2. Ai ignorat complet primul principiu fundamental: tăierea și conectarea. Privește la poziția apărută până la alb 89. Colțul din dreapta-sus al negrului, partea dreaptă, colțul din dreapta-jos, partea de jos, colțul din stânga-sus, partea din stânga și colțul din stânga-jos, toate, într-un sens larg, au fost tăiate de alb. Piesele albului însă sunt toate conectate, prin urmare puternice. Acesta este motivul care te-a dus la înfrângere.
Acesta este un bun exemplu de ce se poate întâmpla atunci când uiți sau ignori fundamentele.

În final, Kageyama spune: „Adversarul meu a încuviințat adânc și am răsuflat ușurat, cu sentimentul că am depășit această criză fără să pierd unul dintre elevii mei.”

Ultima frază cuprinde esența celei de a treia teme a acestor însemnări.

Sunt foarte multe cazurile în care jucători care au început mai târziu să practice GO-ul vin la cercurile sau cluburile de GO și având de a face cu jucători mai puternici la care pierd cu 9 piese handicap, nu mai pun niciodată piciorul în sălile de joc sau nu mai joacă GO deloc.

Este însă cunoscut faptul că puterea unui jucător crește nu numai prin studiu sau rezolvarea de probleme, ci și prin susținerea unor partide cu handicap în fața unor jucători mai puternici.
Numai în acest fel un jucător mai slab își poate da seama de erorile sale tactice și își poate îmbunătăți jocul.
Aviz începătorilor!

Gheorghe Păun