NIE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU TAKEMIYA.

NIE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU TAKEMIYA.
Era ediția a doua a întâlnirii de Super-GO Japonia - R.P. Chineză, era partida a 16-a. După ce condusese cu 8-4, Japonia se văzuse adusă la 8-7 de Nie Weiping, care-i învinsese pe rând pe Kataoka, Yamashiro și Sakai. Ajunsese în fața super-starului chinez Takemiya, unul dintre cei mai puternici jucători japonezi (împreună cu Kobayashi și Kato domină în acești ani GO-ul japonez).

Nie și Takemiya se mai întâlniseră de câteva ori, în meciuri de mai mică importanță. Învinsese de fiecare dată Takemiya. De data aceasta (era 31 martie 1987), Takemiya a cedat după 188 de mutări. În ultima partidă a întâlnirii, și Otake, căpitanul echipei japoneze a trebuit să se recunoască învins (cu 2,5 puncte, după 320 de mutări însă).
Întâlnirea s--a terminat deci cu 9-8. Pentru R.P. Chineză. Pentru Nie.

Diagramele alăturate indică cele 188 de mutări ale partidei Nie (cu albele) și Takemiya (cu negrele).
O partidă care ilustrează perfect - apreciază comentatorii ei - ce se întâmplă atunci când se ignoră proverbul „joacă mai întâi mutările urgente și numai apoi pe cele mari”.

Iată însă câteva comentarii „la obiect”, făcute de Fujisawa Shuko:
Alb 8 este o mutare importantă, menită să contracareze stilul „cosmic” al lui Takemiya, cunoscută fiind atracția sa pentru moyo-uri centrale largi.
Negru 27 a fost regretată de Takemiya, deoarece a creat posibilitatea excelentei mutări alb 28.

Negru 37 pare o mutare mare, dar alb 38 realizează o formă perfectă pentru piesele albe, punând astfel sub atac piesele negre de pe latura de jos a tablei. De altfel, Nie este recunoscut pentru stilul sau solid, aparent „fără viteză”, dar cu o forță a atacului deosebită.

Aici se apreciază că- a încălcat Takemiya proverbul amintit mai devreme. Dacă el ar fi jucat la 38, atunci albul ar fi trebuit se apere la 37, după care negrul putea juca la O13, asigurându-și un teritoriu foarte mare pe margine.

Până la mutarea 46, albul se întărește considerabil în centru, făcând ca piesa neagră 37 să fie mult prea apropiată de o poziție adversă puternică (și devenind astfel una dintre cele mai proaste mutări făcute vreodată de Takemiya). Albul poate acum invada liniștit cu 48 și 50, având spatele asigurat.

Singura mutare a lui Nie pe care Fujisawa Shuko a criticat-o este 58, ca fiind prea depărtată, dacă se juca cu o linie la stânga, negrul nu mai putea invada la 77.

Invazia lui Nie la 62 (sprijinită de același centru puternic) a distrus echilibrul teritorial după ce grupul alb de sus face viață (până la alb 74).
Invazia negrului la 77 este reușită, dar după secvența forțată 99-109, Nie găsește răgazul joace 110 pe partea dreaptă, distrugând aproape în întregime teritoriul negru din această zonă.

De aici înainte a fost o procedură de rutină pentru ca Nie să-și materializeze superioritatea, nemailăsând adversarului nici o șansă.
Gheorghe Păun