NOI PUBLICAȚII

NOI PUBLICAȚII
În urma Revoluției din Decembrie, cuvântul GO nu mai sperie pe nimeni, ba se poate spune ca dimpotrivă. Mai multe ziare și reviste apărute în ultimele luni au inclus printre atracțiile pe care le oferă cititorului și rubrici de GO. Cunosc în acest moment patru titluri, dar probabil mai sunt și altele. Le-aș fi recunoscător autorilor de asemenea rubrici dacă mi-ar trimite câte un exemplar din ziarul/revista în care apare primul număr al rubricii respective.
Cele patru publicații amintite sunt:
• MONDORAMA, bilunar bucureștean de mare consistență, include o rubrică permanentă de inițiere (începând cu prezentarea regulamentului), care a debutat pe 14 ianuarie (nr. 1 al revistei); semnează Gh. Păun.
• OPUS, săptămânal bucureștean (își zice „(semi)independent”), apare vinerea, are pe ultima pagina o rubrică de GO cu probleme, informații, concursuri cu premii etc., realizată de Adrian Burcă (prima apariție a rubricii a fost pe 9 martie, în nr. 5 al revistei).
• GÂNDUL LIBER, săptămânal independent din Brașov, se distinge de alte publicații prin faptul că s-a aplecat sistematic spre jocuri, umplând astfel un gol real în peisajul nostru publicistic: în fiecare număr există două pagini intitulate „Clubul marțienilor” (revista apare luni), conținând rubrici de șah, GO, scrabble, careuri, alte jocuri logice sau enigmistice, umor, filatelie. Rubrica de GO a debutat la 5 martie, în nr. 2 al revistei, și este realizată de Florin Ursu (probleme, informații, regulament etc.).
• O rubrică de GO este curs de apariție în revista ING (pe cale să-și schimbe numele în PRESS-ING, nu știu dacă va fi cu liniuță sau fără...), a studenților politehniști bucureșteni.

Deosebit de importantă este însă o altă noutate de acest gen, anume apariția cărții GO-ul în competiții, de Radu Baciu (Recoop, 1990). Sub o coperta de mare atractivitate, (trimite mai degrabă la un roman SF), găsim comentarii detaliate la șapte partide disputate în turnee românești ultimii ani. Cu autoritatea celor patru dani ai săi, dar cu reținerea proprie jucătorilor de GO, Radu Baciu semnalează erori, indică mutări mai bune, propune variante, descrie planurile pe care el le avea în minte în momentul în care juca acelea dintre partide în care era unul dintre competitori. O carte deci de utilitate evidentă pentru toți cei care au depășit faza de inițiere și doresc să se perfecționeze în acest joc superb care este GO-ul.

În final, să remarcam implicarea GO-ului în argumentația politică, prin intermediul unui articol (,.Poate vă place GO-ul), apărut în „Liberalul”, sub semnătura lui Cristian Toma (24 februarie 1990).
Nu ne interesează aici intențiile articolului, dar salutăm intuiția autorului sau, care face din GO o metaforă pentru „jocul electoral”. Un semn în plus că relațiile GO-ului cu lumea înconjurătoare merită a fi studiate cu atenție, jocul fiind suficient de complex și de abstract pentru a se „aplica” la cele mai variate contexte (ca „model”, ca principii strategice etc.),

Iată încă o partidă susținută de Mihai Bîscă, 4 dani, la cel de-al 11-lea campionat mondial de GO. De data aceasta, el pierde, cu albele, în fața lui Andre Moussa, Franța, 5 dan, după 287 de mutări, cu 10,5 puncte (era runda a șasea, 25 mai 1989). Diagrama este reluată din broșura editată de organizatorii campionatului (alături sunt indicate mutările suprapuse).

Gheorghe Păun