REGULAMENTUL AGA

REGULAMENTUL AGA
AGA, adică American GO Association.
Regulamentul în discuție, publicat în septembrie 1991, dar experimentat mai bine de trei ani în turneele de amatori, intenționează să sintetizeze trăsături din toate regulamentele anterioare, unificându-le, eliminând prevederile artificiale sau în legătură cu care puteau apărea interpretări contradictorii,

Par a fi astfel valorificate simplitatea regulamentului japonez, naturalețea celui chinezesc, rigoarea regulamentului Ing.

Cititorul va aprecia în ce măsură acest regulament încă mai ridică probleme. Voi relua numai prevederile inedite, regulile „clasice” nemaifiind explicitate.

În partidele fără handicap, negrul acorda 5,5 puncte compensație (komi), în cele cu handicap negrul acordă 0,5 puncte komi (remiza este astfel eliminata în orice partidă).
Când se joacă cu o singură piesă handicap, negrul face prima mutare oriunde dorește, ca într-o partidă obișnuită (dar dă albului numai o jumătate de punct komi).
Când se acordă mai multe piese handicap (între 2 și 9), acestea se așază în locurile prestabilite cunoscute.

Se convine de la început dacă în final se numără punctele de teritoriu sau și piesele rămase pe tablă. În al doilea caz, pentru fiecare piesă handicap (dacă sunt mai mult de una), albul primește un punct.

Este permisă mutarea pas, ea constând nu în plasarea unei piese pe tablă, ci în oferirea unei piese adversarului, ca prizonier (!).

Este interzisă repetarea întregii configurații a tablei, cu același jucător la mutare (se acoperă în felul acesta prevederile legate de ko).
Este interzisă capturarea propriilor piese (sinuciderea), Dacă un jucător face o mutare ilegală, mutarea respectivă este retrasă (ambele mutări, dacă, de pildă, s-a jucat de două ori la rând) și se consideră că jucătorul respectiv mută pas (deci oferă o piesă sau două adversarului).

Ilegalitatea trebuie semnalată imediat, altfel jocul continuă fără revenire la situația dinaintea iregularității.

Jocul se încheie atunci când ambii jucători pasează, Ultimul care mută trebuie să fie albul, astfel încât numărul total de mutări - efective sau pas - ale celor doi jucători să fie egale. Dacă, după două mutări pas, apar neînțelegeri cu privire la statutul unor grupuri, jocul continuă până ce fie disputa este tranșată, fie se pasează din nou consecutiv; acest al doilea caz, orice grup de pe tablă este considerat viu, indiferent cum arată el.

În teritoriul unui jucător intră toate punctele libere complet încercuite de piesele acelui jucător (inclusiv punctele încercuite în seki). Punctele „dintre granițe” sunt neutre.

În final, evaluând fie numai teritoriile (și scăzând prizonierii pierduți), fie atât teritoriile cât și piesele proprii de pe tablă (și ignorând prizonierii), rezultatul partidei este același (nu și valoarea punctajelor, desigur).

Regulamentul AGA pare, într-adevăr, o bună sinteză a regulamentelor anterioare ale GO-ului.
Am putea încerca să-l folosim și noi, diferențele față de regulamentul în uz (cel japonez) neridicând probleme deosebite.

Textul integral al regulamentului poate fi găsit la Federația Română de GO (Ministerul Tineretului și Sporturilor, Str. Vasile Conta 16, 70139, București).
Problemă: Negrul joaca și capturează.
Răspuns: Negru D3, alb E3, n A2, a A3, n D2, a E2, n E1. Negru A2 este o eroare: alb D3, n A3, a E2, n D1, a E1, n C1, a B2, n B1, a D2.

Gheorghe Păun