RENJU (2)

RENJU (2)
Spuneam și data trecută, Renju-ul nu are adâncimea GO-ului, dar el nu este totuși deloc un joc simplu. Supremația japonezilor în întâlnirile internaționale, bazată pe secole de aprofundare a jocului, este o dovadă. Publicațiile de profil - revista Renju World, editată de Federația internațională de Reniu, sau cărțile scrise de japonezi - dau contur acestei afirmații. Voi relua aici câteva elemente de tactică din cartea Five-in-a-row (Renju), For beginners to advanced players, scrisă de Goro Sakata, 8 dan și Wataru Ikawa 5 dan (The Ishi Press, Tokyo, 1981). În afara regulamentului și a discutării unor scheme de câștig sigur pentru negru în cazul jocului fără restricții (Cinci-în-rând simplu), cartea conține multe probleme, partide comentate, remarci privind istoria jocului.
Voi relua o parte dintre noțiunile din secțiunea Tacticile de bază ale Renju-ului; ele au denumiri japoneze, dar, ca la GO, ideea este de reținut, nu terminologia ca atare. În orice caz, iar cititorul se va convinge ușor de acest lucru prin joc efectiv, esențiale în Renju sunt „citirea” foarte atentă a situației de pe tabla de joc și anticiparea a cât mai multor mutări. (în competiții se joacă cu ceas de control, deci aceste operații trebuie efectuate cât mai rapid cu putință.)
Trei-patru. Singura dublă amenințare a negrului. Dacă adversarul nu are o cale și mai rapidă spre victorie, acesta este un mod sigur de câștig. Genul tipic de probleme de Renju are enunțul "albul/negrul joacă și câștigă”, în cazul negrului înțelegându-se de cele mai multe ori că se câștigă printr-o dublă amenințare trei-patru.
Ordinea mutărilor este, evident, importantă. Există situații în care inversarea a două mutări poate să transforme o secvență câștigătoare într-un eșec și invers.
Diagrama 1 prezintă un exemplu:
- la prima vedere, oricare dintre secvențele (A, B, C, D), (D, C, B, A), (A, E, F, D), (D, F, E, A) îl conduce pe negru la victorie. Cititorul este rugat să verifice că numai secvența (A, E, F, D) este câștigătoare (mutările albului sunt de fiecare dată obligate).
Victorie prin serie continuă de amenințări cu formații de patru piese. În publicații se spune, pe scurt, VCF = „victory by continuous fours”. Ideea este clară: formația compactă de patru piese cu un capăt liber sau necompactă, dar prin completarea căreia se obține un șir de cinci piese, conduce la victorie imediat, deci mutarea adversarului este obligată. Procedura este foarte utilă în partide concrete și mult utilizată în probleme.
Voi relua aici o problemă, (feerică) din cartea (în limba japoneză) Introducere în Renju, de Kosho Hayakawa 8 dan. Ea se referă la „iepurașul” din diagrama 2; negrul joacă și câștigă prin VCF. Răspunsul apare în diagrama 3; din nou au fost indicate numai mutările negrului, replicile albului fiind obligate.
Mutări de atac - cititorul le va redescoperi singur; sunt cele care amenință cu formarea de configurații câștigătoare. Se pot clasifica după „tăria” lor, deci după rapiditatea cu care ar conduce la câștig dacă nu ar fi contracarate imediat.
Mutări pregătitoare - mutări care nu sunt atacuri directe, dar pregătesc terenul pentru atacuri viitoare. Sunt adesea esențiale pentru partidă, pentru că nu sunt nici obligate și nici nu au scop evident, atrăgând răspunsuri obligate. Un exemplu apare în diagrama 4: cea mai bună mutare a negrului este în 1. În orice alt loc, negrul ar pierde, dar în urma mutării pregătitoare în 1, el are un avantaj considerabil, albui trebuind să intre în apărare.
Mutări interzise - pentru negru, desigur. Ideea este de a le folosi în mod adecvat, obligându-l deci pe negru să intre în poziții în care să aibă nevoie de asemenea mutări. Un exemplu apare în diagrama 5: după mutările 1, 2 și 3, negrul nu poate juca în punctul X („furcuță” trei-trei). Chiar dacă negrul joacă în unul din punctele A sau B, albul joacă în punctul rămas liber și câștigă.
Punctul-cheie al apărării - atenție care este acela, pentru a nu juca în punctul aparent esențial.
Apărarea printr-un contraatac - este modul ideal de a ieși din defensivă (și la Renju balanța sente-gote este extrem de importantă).
Și așa mai departe.
Pe când primul concurs românesc de Renju? Pe când afilierea României la Federația Internațională de Renju ?
Cei interesați în organizarea unui asemenea concurs sunt rugați să ia legătura cu Federația Română de GO, Ministerul Sporturilor, Str. Vasile Conta 16, București).

Dr. GHEORGHE PĂUN